Ultimele Știri
latest

Cum mi-aş dori să fim noi, pocăiţii?

Nu scriu rândurile care urmează cu un aer de superioritate. Ele mi se adresează în primul rând mie, dar poate că veţi regăsi şi în voi nevoia de a schimba câte ceva.
Mi-aş dori să fim mai smeriţi. Să nu mai trimitem sau să scoatem oameni  din iad. Să nu mai ne mândrim cu nivelul ameţitor la care a ajuns neprihănirea noastră. Să renunţăm la orice concursuri de MISS…din adunările noastre.
Mi-aş dori să fim mai studioşi. Primul pas aici este să recunoaştem că nu le ştim pe toate, ceea ce ne conduce înapoi, la primul îndemn, legat de smerenie. Doar atunci când realizezi cât de ignorant eşti, te pui serios la studiu. Necazul ignorantului este că este ignorant şi în ceea ce priveşte propria-i ignoranţă, aşa că este condamnat să se bălăcească în ea. Poate vom avea înţelepciunea să studiem şi teologi de alte culori confesionale şi să ne lărgim niţel orizonturile. Cred că noi predicatorii avem mult de lucru. În multe locuri bisericile sunt torturate duminică de duminică. Este nevoie disperată de oameni care să se aplece îndelung asupra Sfintelor Scripturi, iar apoi să ne înveţe cum să le aplicăm aici şi acum.
Mi-aş dori să fim mai deschişi. Asta nu înseamnă nici libertini, nici liberali, nici toleranţi în sensul pe care termenul l-a căpătat în zilele noastre. Totuşi, să nu mai aruncăm atât de uşor cu anatema peste cei care sunt diferiţi. Să acceptăm că vremurile s-au schimbat şi trebuie să ţinem seama de asta. În timp ce Cuvântul Domnului rămâne în veac, există o mulţime de alte aspecte ce se cer schimbate. Să nu ne trezim că luptăm să ţinem vii forme şi manifestări care ţin de o cultură a trecutului, care nu are de-a face cu Biblia. Să cerem lumină de sus! Recunosc că nu întotdeauna e uşor să diferenţiem.
Mi-aş dori să nu fim mai biblici decât Biblia. Oarecum, am atins deja subiectul acesta, dar doresc să îl accentuez. Să nu punem pe umerii oamenilor poveri pe care Dumnezeu nu le cere să le poarte. S-ar putea să cadă sub greutatea lor, iar noi va trebui să dăm socoteală. Să nu uităm că noi îi chemăm pe oameni la Hristos. Ei trebuie să tragă în jugul Său, nu în jugurile făurite de creativitatea noastră fără limite.
Mi-aş dori să fim mai simpli. Mai simpli în ceea ce priveşte limbajul nostru din lemn de esenţă tare. Mai simpli în ce priveşte vestimentaţia. Căutând să ieşim în evidenţă prin hainele noastre duminicale, transformăm câteodată adunările în festivalul de la Rio, Brazilia. Surori care vor să fie sofisticate şi apar la serviciul de dimineaţă cu haine sofisticate, dar….care se potrivesc doar la petrecerile de seară. Mă întreb dacă un asemenea spectacol pestriţ Îl onorează pe Domnul sau ne face doar de râs în faţa târgului.
Mai am un singur dor….să fim mai profunzi. Profunzimea nu apare peste noapte. A fi profund spiritual presupune o călătorie lungă, de-o viaţă. Presupune discipline spirituale, o selecţie atentă a materialelor de studiu şi a mentorilor noştri. Privind în jur nu găsesc prea multe semne de încurajare, dar nădăjduiesc…
Sursa: valentinfat.wordpress.com
« PREV
NEXT »

Niciun comentariu